Deoarece multi proprietari de case cauta modalitati de imbunatatire a atractivitatii si a valorii proprietatii lor, amenajarile de intermediere a pavajelor, cum ar fi caile de acces, terasele si peretii de retinere, devin din ce in ce mai populare.
Cu popularitatea marita, antreprenorii si dirijorii isi dau seama rapid ca compactarea este un pas esential, dar adesea neglijat, in asigurarea calitatii in structurile de pavaj.
Ca factor cheie in calitatea si longevitatea acestor proiecte, compactarea corecta este esentiala. Suprafetele inegale rezultate din compactarea necorespunzatoare duc adesea la pericole de siguranta si cresc costurile, necesitand reparatii si inlocuiri mai devreme si mai des decat proiectele instalate folosind tehnici de compactare adecvate.
De ce este importanta compactarea?
In timp ce majoritatea contractorilor nu s-ar gandi niciodata la construirea unei cladiri fara compactarea corespunzatoare a suprafetei pe care va sta in structura, multi nu iau in considerare importanta crearii unei suprafete stabile pentru proiectele lor de peisaj.
Cu toate acestea, multe dintre problemele asociate cu imposibilitatea plasarii cladirilor pe fundatii stabile se aplica si proiectelor peisagistice. Proiectele de tip “pavaj” care nu au o compactare adecvata devin adesea inegale si instabile.
De exemplu, luati o cale de acces construita cu pietre de blocare. Fara compactarea corecta, atit substratul, cit si pavajele nu au stabilitate, provocand deplasarea si comprimarea. Variabilele, cum ar fi greutatea vehiculelor de pe sosea, vor determina deplasari continue si comprimare, eventual rezultand in caneluri sau santuri in zona de acces pe care vehiculele trec frecvent.
In plus fata de formarea canelurilor si a santurilor, apar si alte forme de deplasare. In ceea ce priveste pavelele slabe si substratul de baza, placile speciale vor deveni mai mari sau mai mici decat altele, ducand la o suprafata neuniforma.
Nu numai ca suprafata devine neatragatoare si creeaza probleme cu stabilizarea mobilierului de terasa si altele asemenea, ci va crea pericole de siguranta prin cresterea sansei de a cadea.
In zonele cu temperaturi scazute, ciclul de inghet / dezghet mareste deplasarea pavajului. In cazul in care nu se compacteaza in mod corespunzator suprafata, pot aparea goluri de aer sub structura si intre panourile de interblocare.
Aceste goluri de aer reprezinta locuri potentiale pentru ca apa sa se depuna si sa se inghete pe masura ce vremea se raceste. Pe masura ce apa ingheata si se extinde, aceasta determina ca paversul sa se ridice si sa se inalte, rezultand o suprafata neuniforma.
Cand si cum sa compactezi?
Efectuarea deciziei de compactare este importanta, insa la fel de important este asigurarea utilizarii unor tehnici adecvate de compactare. Nefolosirea tehnicilor adecvate va conduce la multe dintre aceleasi probleme asociate cu lipsa compactarii.
Initial, orice proiect incepe cu excavarea zonei pentru pavaj. Excavarea este de obicei intre 8 si 12 inci adancime, in functie de tipul de paver folosit si de scopul proiectului finit.
In timp ce multi oameni evita compactarea dupa etapa de excavare, este important sa se asigure ca substratul se afla pe o suprafata uniforma si solida. Este o idee buna sa treceti suprafata de trei pana la patru ori cu un compactor de placi inainte de a introduce materialul de baza.
Odata ce suprafata zonei excavate este suficient de compactata, se poate adauga material substrat. De obicei, o sub-baza de calcar sau gresie trebuie asezata in ascensoare de la 4 pana la 8 inci, cu compactare care apare dupa fiecare ascensor.
Compactarea corecta ar trebui realizata in trei sau patru trepte pe lift cu un compactor de placi. Recomandari specifice privind numarul de treceri necesare pentru o anumita activitate pot fi obtinute prin contactarea producatorului echipamentului sau a distribuitorului local / a casei de inchiriere.
Retineti ca grosimea ascensorului afecteaza compactarea. Orice altceva deasupra ascensoarelor de 8 inci va fi mult mai dificil de compactat, in timp ce supra-compactarea ascensoarelor sub 4 inci poate duce la scaderea densitatilor datorita segregarii materialelor, fracturarii sau impingerii.
Pe langa cresterea grosimii, compactarea este, de asemenea, afectata de continutul de umiditate. Adaugarea umezelii cu un furtun de gradina sau cu un rezervor de apa de la bordul compactorului permite particulelor de baza sa creeze o pasta si o legatura impreuna, formand un produs finit mult mai puternic.
Cu toate acestea, este important sa nu saturati materialul sub-baza. Pentru a testa umezeala, ridicati o mana de sub-baza si stoarceti-o. Materialul umezit corespunzator se va mentine impreuna intr-o coloana solida.
Dupa ce panourile sunt asezate in modelul dorit, suprafata trebuie compactata. Doua-trei treceri sunt de obicei recomandate pentru a apasa pavelele in sub-baza. Inca o data, verificati documentatia producatorului pentru recomandari specifice.
Odata ce a avut loc compactarea initiala a pavajelor, ar trebui sa se efectueze inca doua pana la trei treceri peste pavaj, deoarece nisipul fin este introdus in articulatii. Aceasta compactare finala va rezolva pavajele in nisip si va crea densitate intre pavaje. Inca o data, un covor de protectie trebuie asezat pe compactor pentru a preveni deteriorarea suprafetei placilor.
Echipamentul potrivit
Una dintre cele mai bune modalitati de a asigura o compactare adecvata este selectarea echipamentului adecvat pentru proiect. Cele mai multe proiecte de peisaj necesita utilizarea unei placi compactoare unidirectionale, iar vestea buna este ca se poate opta pentru o placa compactoare de inchiriat.
De mentionat este faptul ca pentru o astfel de lucrare, ideal ar fi sa se foloseasca o placa compactoare de la un producator renumit de pe piata.
